Confusion and frustration in modern times

Don't you just love it when what is supposed to be a happy event, ends up leaving you confused and torn inside? And God I'm sick and tired of having to choose between people that I love. It shouldn't be this hard. It really shouldn't. Something's gotta give...on one end or the other. Otherwise the rope will break. And I sure as hell don't want that, but this isn't making me happy either.

Puiu se intoarce acasa azi :D:D. Can't wait!

Fericire

This is just a song by a band that I really love because they always manage to portray life as it is...as it should be. Simple. Carefree. They show happiness for what it really is. A sun ray. A smile. A leaf floating in the wind. A cool breeze on a warm summer night. A hug. Sharing a glass of beer with someone dear to you. Happiness is the small things in life which surround us always.

I want to dedicate this song to my dear friend Bunny who just made my day today (in his weird fucked up way hahaha) and who I miss like hell. I promise I'll try my hardest to relax and enjoy the ride!

Narcissism can be fatal...to furniture

Et qu'arrive-t-il de Narcisse qui s'aime trop? IL MEURE!!! Hahaha this guy is too hilarious. I think I watched that part at least 5 times in a row after I heard it for the first time!

The power of smell

J'ai l'odeur d'un minet sur mon chandail. Ah que c'est divin!

Now we are free

Hahaha not really, but I really love this song (ironically even more than the original version).

No worries, no fear, no stress, no pain, just air filling up my lungs and the feeling of how wonderful it is to breathe.



Acum daca asi putea sa-mi si scot morcovul din fund ar fi genial...

Nu am chef azi

Nu vad care e scopul sa faci o facultate. Din punctul de vedere al integrarii in societate, e drept ca e logic sa ai un bac (cel putin!) ca sa-ti gasesti un serviciu calumea si sa ai impresia ca ai ceva in creier. Dar din punctul de vedere al dezvoltarii personale, facultatea e o pura pierdere de timp. Te specializezi intr-un domeniu si asta te impiedica sa te orientezi spre alte aspecte ale vietii. Asa ajungi cu ingineri care vad doar fizica care tine o cladire in picioare, medici care vad doar organele care mentin o persoana in viata, analisti financiari care vad doar investiti si oportunitati sa-ti cresti averea. De fiecare data cand incepi un nou domeniu, esti inconjurat de un vocabular complet diferit si dupa 5 cursuri de biologie sau de finante, ajungi o clona brainwashata a profesorilor tai preferati. Dar unde ramane deschiderea spre lume? Sau reflectiile asupra evenimentelor care te inconjoara? In primul rand, daca ai vreme sa te tii la curent cu ce se intampla in jurul tau (deja atunci esti un as), nu mai ai energia sau cheful necesar sa le intorci de pe o dunga pe alta si sa te gandesti la consecinte si impacturi viitoare. Ai examene, ai practica, cine naiba mai are timp sa citeasca 800 de pagini despre definitia timpului si a spatiului, sau despre ce este constiinta. Si acum simt ca ideile mi se incurca in cap si totul devine un vag amestec care nu mai are nici un sens. Intr-un sens, este excitant sa cresti, sa devi un adult si sa embrace noile experiente care vin cu cel de-al 3-lea deceniu din viata ta. Dar in acelasi timp, simt ca pierd prea mult din mine. N-am mai desenat de vreun an. Am citit poate vreo doua carti care nu erau legate de scoala in ultimul an. Pentru ca pur si simplu nu mai ai timp. Si imi dau seama ca o sa am tot mai putin timp (inca un motiv ca sa nu faci copii hahaha). Si nici nu are rost sa ma intreb daca merita sau nu pentru ca la urma urmei nu e ca si cum as putea sa ma intorc in timp. Imbatranesc and there's nothing I can do to stop it. Degeaba vreau eu sa raman la 16 ani, timpul trece si nu pot sa-l opresc (si faptul ca in general oamenii ma cred cu vreo 5 ani mai in varsta decat sunt in realitate nu ajuta).